Aproape oricine realizează (cred) că numele protagonistului - Thanos - vine de la Thanatos (zeitate a morții
anti-Eros în principiu, pt cine nu i-a citit măcar pe Eliade sau Culianu.)
La fel de străvezie-mi pare aluzia Gamora / Gomora - planetuța semi-distrusă de *super-erou* (anti-erou?

) ca s-o... salveze de fapt, condamnată fiind de suprapopulare.
...Ceva mai greu sesizabile-mi par alte șpiluri însă - nu pentru rufonauții cu miros dezvoltat, evident -, deși nu-s chiar așa obscur-subliminale.
Cum ar fi ciudata asemănare a profilului Thanos-ian cu al celebrul demiurg dement al gnosticilor,

care nu degeaba l-a obsedat pe Philip K.Dick. Plus intenția insidioasă de implantare-n tărtăcuțele spectatorilor a ideii că depopularea e o chestie benefică.
Nu doar remarcînd utilizarea cam redundantă și-a lui R.Downey Jr. în roluri d-astea (v. Iron Man), încep să fiu convins că magick-cienii hollywoodezi respectă un plan cu bătaie lungă, stimulînd mai întâi foamea de super-heroes 100% pozitivi (care au rol esențial de pasivizare a auditoriului, așteptînd astfel *salvarea* de la alții... la sfîntu așteaptă deci

) și trecînd acu la faza secundă, care ar duce la acceptarea senină și-a... semi-pozitivilor. Fie ei și-n rol de distrugători ai umanității.
D-aici și pînă la bănuiala c-ar fi p-aproape ceva (semi)cataclismic nu-i cale lungă, mai ales dacă luăm în calcul evoluțiile tot mai aberante ale geo-politichiei actuale. Despre asta însă, cu altă ocazie.
Weekend plăcut să aveți pînă atunci - cu sau fără provizii pt 10-15 zile (cum sugerau recent nemților merkeloșii.)
