Autor Subiect: Grupul celor 20 (G-20)  (Citit de 2733 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline Fr0styan

  • ǝʇɐʇıuɹǝʇǝ uı ɐʇɐ1ıxǝ ǝɹɐoɹǝ o ǝʇsǝ 1nɹɐʌǝpɐ
  • Cool
  • ***
  • Mesaje postate: 276
  • Gen: Bărbat
  • Can I axe you a question?
    • Vezi Profilul
  • Liked: 11
  • Likes Given: 76
Grupul celor 20 (G-20)
« : 25 Martie 2009, 10:21:01 »
Grupul celor 20 (G-20) miniºtrii de finanþe ºi a guvernatorilor Bãncii Centrale a fost înfiinþat în 1999 pentru a reuni sistematic economile important industrializate ºi economii în curs de dezvoltare, pentru a discuta probleme-cheie în economia mondialã. ªedinþa inauguralã a G-20 a avut loc la Berlin, în decembrie 1516, 1999, gãzduit de cãtre miniºtrii de finanþe germani ºi canadieni.

G-20 este un forum informal care promoveazã deschis ºi constructiv discuþiile între tarile industriale ºi tarile emergente-cheie, pe probleme legate de stabilitatea economicã la nivel global. Prin care sã contribuie la întãrirea arhitecturii financiare internaþionale ºi oferirea de oportunitãþi de dialog cu privire la politicile naþionale, cooperarea internaþionalã, precum ºi instituþiile financiare internaþionale, G-20 ajutã sã sprijine creºterea ºi dezvoltarea în întreaga lume.

   
G-20 a fost creat ca un rãspuns atât la crizele financiare de la finele anilor 1990, ºi la o creºtere de recunoaºtere a tarilor emergente-cheie care nu au fost incluse în mod adecvat in baza economiei mondiale la discuþii ºi guvernare. Înainte de crearea grupului G-20, alte grupãri similare, pentru a promova dialogul ºi de analizã au fost stabilite la iniþiativa a G-7. G-22 sa întâlnit, la Washington, în aprilie ºi octombrie 1998. Scopul sãu a fost de a implica non-G-7 þãri în rezoluþia de la nivel mondial aspecte ale crizei financiare, atunci care afecteazã þãrile în curs de apariþie ale pieþei. Douã reuniuni ulterioare, care cuprinde un grup mai mare de participanþi (G-33) a avut loc în martie ºi aprilie 1999 si s-a discutat reforme a economiei globale ºi a sistemului financiar internaþional.

“Noi, liderii Grupului 20, suntem determinati sa lucram impreuna pentru restabilirea cresterii economiei mondiale si sa introducem reformele necesare in sistemul financiar”. Asa incepea declaratia comuna a summitului G20 care a avut loc pe 15 noiembrie la New York. Pe 2 aprilie, aproape aceiasi lideri se vor intalni din nou. Spunem aproape pentru ca unul dintre ei s-a schimbat intre timp. Este vorba, dupa cum stim, de presedintele Statelor Unite.

Liderii G20 se vor intalni iarasi peste exact doua saptamani, pentru a face un singur lucru: sa decida. Problemele asupra carora trebuie sa decida sunt insa destul de grele si chiar mai complicate decat erau in noiembrie anul trecut.

Dupa cum se stie, summitul trecut a trecut fara nimic concret. Analistii se intreaba daca nu cumva si cel de pe 2 aprilie va fi tot un esec.

Asteptarile probabil foarte ridicate, si factorii de incertitudine readuc in mintea analistilor “Conferinta economica si Monetara” care a reunit in 1933, tot la Londra, 66 de guverne, adunate sa gaseasca remedii impotriva cresterii somajului si a protectionismului. Reuniunea a fost un esec, mai ales pe fondul tensiunilor dintre Franta si Statele Unite. Cel care avea sa aiba ultimul cuvant de spus privind criza de atunci va fi Adolf Hitler.

Totusi nu trebuie abuzat de comparatii istorice. Contextul politic este complet diferit astazi de cel de la inceputul anilor ’30, iar criza economica de acum nu “a reusit” inca sa lase fara loc de munca un american din patru, asa cum era cazul atunci.

Decidentii politici isi doresc ca summitul G20 sa aduca ceva concret, in timp ce analistii si media internationale il vad ca pe ultima sansa de a se lua masuri pentru criza.

Ceea ce este important nu se va discuta

Exista deja voci care profetesc faptul ca summitul nu va fi altceva decat o simpla reuniune la care nu se va discuta nimic important si unde nu se va lua nicio decizie concreta. In documentul FMI pentru G20 este mai degraba interesant ceea ce nu exista. Punand pe pimul plan disfunctionalitatile pietelor financiare, acesta lasa pe un plan secundar ceea ce este considerat ca fiind cauza majora a crizei: marile dezechilibre globale.

Conorm acestei analize excesul de economii acumulate de tarile emergente, precum China, s-au deversat masiv catre Statele Unite, prin reducerea ratelor dobanzilor si nascand astfel conditii ideale pentru bule imobiliare si financiare.

Acest lucru ar insemna doua decizii mari ale summitului G20: mai intai reducerea datoriei Statelor Unite, iar China sa stimuleze cat mai mult consumul intern pentru a-l compensa pe cel din tarile industrializate.

Acest lucru nu se intampla prea curand. Ba dimpotriva. China nu va ajunge niciodata sa aiba un consum intern suficient pentru a-l compensa pe cel din tarile occindetale, iar Statele Unite dimpotriva isi maresc datoria publica, aducandu-o la un nivel pe care nu l-au mai atins niciodata. Guvernul chinez isi sustine pe de alta parte toate companiile exportatoare, pentru a fi pregatite pentru momentul in care criza se va termina si se vor relua exporturile.

O alta problema: FMI

Desi pare ca este organizatia care intervine ca sa salveze, FMI este el insusi o problema. Si asta pentru simplul motiv ca nu mai are bani. Asadar, la summitul G20 va trebui rezolvata urgent situatia rezervelor FMI.

Nu de mult s-a discutat varianta ca aceste rezerve sa fie dublate si aduse undeva in jurul sumei de 500 de miliarde de dolari. Uniunea Europeana a fost de acord cu aceasta operatiune. Intrebarea care se pune in urmatoarea secunda este una cat se poate de simpla si tot la fel de legitima: de unde vor veni acesti bani?

Este G20 reprezentativ?

O intrebare grea pe care si-au pus-o unii analisti si chiar lideri politici importanti ai lumii este urmatoarea: In ce masura este Grupul G20 legitim sa reprezinte 190 de tari ale lumii? Este suficient argumentul ca ele reprezinta la un loc 85% din PIB-ul mondial? Ce tratat international sau acord descrie vreun mecanism de selectie a tarilor componente? De ce Iranul nu se afla in G20 desi este o economie mult mai mare decat Argentina, de exemplu?

Paradisuri fiscale

La intrebarea “Ce asteptati de la summitul G20?”, un analist raspunde:  “Nu astept nimic. Exista in continuare o divergenta in ceea ce priveste aprecierea crizei. Multe tari nu vor sa se implice prea mult. Statele Unite nu vor sa admita ca sistemul loc economic si financiar este slab. Europa nu va putea niciodata conta pe sprijinul Chinei sau Rusiei. G20 va vota rezolutii, in special privind paradisuri fiscale. Acestea vor ramane doar litere moarte pentru ca fiecare tara are interesul de a se proteja.”

Pe de alta parte, anumiti lideri europeni sunt de parere ca daca summitul isi va pierde timpul discutand la acest summit problema secretului bancar, aparuta pe agenda publica in urma tensiunilor dintre Elvetia si Statele Unite, este un lucru total gresit. Astfel, Jean-Claude Juncker spune: “ Sa aduci o explicatie simplista a crizei aruncand responsabilitatea in spatele unor tari care practica secretul bancar, releva o viziune total gresita. Sa nu uitam ca actuala criza mondiala este, inainte de toate, cauzata de derapajele ipotecare americane.”

Un summit in zadar?

Ministrul francez al economiei a declarat ca summitul G20 nu va reprezenta decat o etapa in rezolvarea crizei, lucru care s-a spus si la reuniunea din 15 noiembrie 2008 dupa care lucrurile s-au agravat.

Un raport al Council on Foreign Relations arata ca asteptarile de la acest summit ar trebui sa fie mai modeste, in timp ce Martin Wolf scrie in Financial Times ca G20 nu va putea raspunde la problemele unei agende universae, motiv pentru care va fi fara indoiala un esec.

Wolfgang Munchau, tot editorialist la Financial Times spune ca summitul de peste doua saptamani va fi ultima speranta pentru ca liderii care conduc cele mai mari economii ale lumii sa evite o catastrofa precum Marea Depresie.
http://www.londonsummit.gov.uk/en/

http://en.wikipedia.org/wiki/G-20_major_economies#Locations_of_G-20_meetings
http://www.g20.org/
« Ultima Modificare: 25 Martie 2009, 10:23:40 de Fr0styan »