Biserica egipteana a celor trei valahii

[abyss]

Chestiunea repictarii ori a redecorarii cu o pictura noua dupa 1750 am mai întâlnit o.  De exemplu la Arhiepiscopia Râmnicu vâlcea,  unde Antim Ivireanu a fost episcop si a ridicat mai multe edificii pictate ele au fost unele ori demolate ori distruse prin incendiu ori repictate ... dar se pare ca paraclisul de acolo mai pastreaza pictura originală (se pare). Evident la exterior are filosofi si sibile. Am sa incerc sa fac rost de imagini.

[Grifon]

Ocurența filosofi / sibile e chiar demnă de atenție.
Iată ínsà cine străjuiește intrarea în mica ctitorie Cantacuzino - Moise și Aaron.
Interesant, nu ? Pe linia unei ipoteze mai vechi a d-tale, dle.@abyss - asupra căreia rămân totuși sceptic.
Am și o poză cu mesajul integral al plăcii, dar din nefericire chirilica ei ími scapà.
Sinai, Moise & Aaron (gestionarii de...jucàrii ?).
Plus o mulțime de israelieni care iar au invadat Sinaia, ca în fiecare an...

[abyss]

Probabil fug si ei de căldură la frații români... restul, ipoteze si presupuneri fantastice in lipsa de altceva mai sexy.


LE - nu pot posta pozele... nu merge site-ul asta ruginit. Normal ca toata lumea sta pe feis&buci mai draga alx

[Grifon]

Până să reușești ceva cu pozele alea, dle. @abyss, să mai zic ceva de Sinaia.
Placa flancatà de Moise & Aaron are caracter votiv. N-am descifrat total textul (atașament 1), dar se indică "voievod", "egumen Damaschin", și niște formule de laudă - pe lângă mențiunea anului renovării (1795).

Aaron pare a ține în mână o ramură de măslin - mai degrabă decât "curmalul" buclucaș de la Sf.Ecaterina. Nu știu de ce nu e faimosul "toiag" - sau poate e, în accepțiune simbolică .
Atașez și precizările afișate chiar în pridvor, pentru clarificarea premiselor. Păcat că nu s-a păstrat zugrăveala originală - am fi avut acolo, cu siguranța, mai multe indicii.

[abyss]

Zice cam asa pisania:
"  ZUGRĂVITUSAU AIASTĂ SFÂNTĂ BISERICA ÎN ZILELE PREALUMINATULUI DOMN IOAN ALECSANDRU COSTIDIN MURUZ VOEVOD FIIND, MITROPOLIȚI PREASFINȚITUL DOSIFTEI, SI SAU SĂVÂRȘIT PRIN TOATĂ OSTENEALA ȘI CHELTUIALA PĂRINTELUI EGUMEN DAMASCHIN ANO 1795 SEPTEMBRIE  16"

Pictura din pridvor e originală,  zice-se.

[Grifon]

Da, precum mă așteptam, "mulțumiri & dedicații". În afara posibilității de a exista vreo criptare (anagramă / acrostih), pisania pare a fi irelevantă pentru tematica noastră.

Am căutat și prin ornamentele sculpturale simbolul curmalului. Nu l-am descoperit, însă pe dichisul stâlpilor am găsit porumbul (atașament 1) și ceva ce pare căpșună (atașament 2).
Porumbul, ca element decorativ, a făcut furori la celebra bisericuță Rosslyn din Scoția (știți mega-povestea templieri-masoni, priorate..etc.), dar numai ptr.cà planta nu era cunoscutà ínainte de Columb. La noi, în sec.xvi-xvii, cucuruzul / păpușoiul era ceva deja banal - ba n-avea nici vreo conexiune cu Sinai, Moise, Biblia (ca sursa Sf. Ecaterina).

Să fi fost, ca și lujerul celălalt, doar un capriciu decorativ al unor cioplitori ?
Greu de susținut altceva...

[abyss]

O sa incerc sa rasfoiesc prin arta medievala romaneasca. Poate apare ceva.

[Grifon]

Orice s-ar zice, ciudățeniile se țin lanț în proximitatea Mânăstirii Sinaia - și asta de peste 150 de ani.
Știți faimoasele "tăblițe dacice", despre care bânuiesc că s-a discutat pe forum...ei bine, tot pe la lăcașul în cauză au trecut (cel puțin în tenebrosul lor tranzit). Unele vestigii au fost (zice-se) chiar în muzeul conex mânăstirii, stârnind și interesul unor arheologi ai perioadei comuniste (cam prea legați totuși de omologii ruși...pentru gustul meu, cel puțin...).
Nu țin morțiș să dezbat "tăblițele" - nefiind prea convins de autenticitatea lor (cam fac "pachet" cu alte protocronisme controversate, așa că îmi rezerv o sănătoasă doză de scepticism). Vreau însă a indica coincidența de areal, și, suplimentar, un articol bunicel   http://stiri.cool/enigme/51-tablitele-din-plumb-de-la-sinaia-istoric.html 
 din care aș spicui (căci nu mă pot abține) niște idei ale (oare ?) notoriului gangster Vitalie Usturoi:

" [...] un personaj misterios şi controversat, Vitalie Ustroi, originar din Moldova de peste Prut, a lansat ipoteza că plăcile de aur nu ar fi fost descoperite în timpul lucrărilor de pe şantierul Castelului Peleş, ci acestea s-ar fi aflat în posesia Mânăstirii Sinaia care, ca multe alte vechi aşezăminte creştine, s-ar fi ridicat pe o capişte (vechi altar al cultului zalmoxian). Astfel, aceste plăci s-ar fi păstrat de-a lungul secolelor în grija iniţială a preoţilor daci, fiind apoi transmise urmaşilor lor, preoţii creştini. Conform ipotezei lui, fiecare trib getic sau dacic ar fi posedat o arhivă de texte scrise pe plăci de aur sau din alte metale, care se reînnoia periodic. Textele ar fi fost scrise de marele preot, ar fi avut caracter sacru, magic, ar fi fost închinate zeilor şi, ca atare, ar fi fost foarte bine păzite. În ceea ce priveşte o posibilă locuire dacică în zona Sinaiei, în afară de depozitul de bronzuri datat 1800-1700 î. Hr. şi descoperit în urma multiplelor săpături arheologice în zonă (printre care se numără şi sondajul efectuat de Tocilescu în 1890), nu există informaţii referitoare la epocile ulterioare [...]"

Ei, cât de tare e asta ? Usturoi (care, dincolo de ilaritatea numelui, e un veritabil Viktor Bout -"lord of war")...se lansează în cunoașteri...dacice ? Păi bine frate, "ARO", "Bancorex", "Țigareta"...mai pricep, că acolo îți este expertiza....dar să mai plonjezi și în cețurile zamolxiene ?!?

Cred că acest Vitalie merită puțin investigat. Dar nu prea mult, căci unii de au mai riscat asta s-au trezit cu picioarele rupte...hahaha !

[Grifon]

Greu de legat acest personaj de nuclee...mai apropiate de esența subiectului.
Fost militar, posibil la trupe de intervenție, ulterior conexat cu mafioți ruși...masoni ruși...și, in fine, diverși finanțiști de-ai lui...Solomon.
Dar nu pot intui cine/cum/de ce i-a strecurat ideile Sinaia / plăcuțe /daci. Pentru doar a da un alt "tun", sau vreo altă escrocherie, nu-i trebuiau speculații despre sacerdoțiul post-dacic...
Nu pare, oricum, a fi o idee proprie. Și nici nu a mai apărut ulterior cu vreo completare...
Dubios. Dar merită reținută doar ipoteza (pur speculativă deocamdată) că între Mânăstirea Sinaia și religia dacă (sau protocreștină, să zicem) ar fi o conexiune cauzală...
Poate unii o vor relua, posibil prin alte "voci"...mai onorabile.

[kandaon]

 Ca tot vorbim de epocile antice si presupusele placute dacice de la Sinaia, Iordanes, ala de a scris Getica, o istorie a gotilor/getilor, mentioneaza ca undeva demult "gotii" (adica getii din vremurile de demult) condusi de regele lor, Tanausis, s-au confrunta cu egiptenii condusi de faraonul Vesosis (la Iordanes) sau Sesostris la Herodot. Herodot spune si el ca egiptenii faraonului asta au invadat Europa si ar fi ajuns pana in Tracia (probabil zona Bulgariei si Romaniei de azi) dupa ce ii cucerise pe etiopieni si pe sciti. Aici s-ar fi luptat cu getii, fiind insa invinsi de acestia si fortati sa se retraga.

Iordanes dezvolta subiectul insa la el confruntarea decisiva are loc undeva in Georgia de azi (pe malurile raului Phasis) iar getii (numiti goti de el) condusi de Tanausis nu doar ii inving pe egipteni dar ii si urmaresc pana in Egipt, oprindu-se abia pe malurile Nilului.

E posibil ca astea sa fie niste descrieri mai romantate ale unor evenimente foarte vechi, de pe la sfarsitul epocii bronzului si inceputul epocii fierului, cand au avut loc invaziile "oamenilor marii" cum au fost numiti, care au ajuns pana in Egipt si a caror punct de start sau de initiere ar fi fost undeva in zona Dunarii de la noi. Sursele lui Herodot (mai apropiat de evenimente desi si el a trait mult, mult dupa ele) si Iordanes ar fi putut fi niste tablite getice/dacice de genul celor de la Sinaia (la data aia putem vorbi de proto-traci sau proto-daci) ori documente egiptene in cazul lui Herodot, preluate (si mai amestecate si rescrise in timp) mai tarziu de Iordanes de prin bibliotecile Bizantului din vremea lui Iustinian (el insusi de origine traco/geta-romana).

Asta ar putea fi prima conexiune istorica daco (si prin extensie, vlaha)-egipteana si insusi Zalmoxis, ca om, ar fi putut trai in perioada aia, 1300-1200 i.H, calatoria lui in Egipt avand loc in contextul acelor invazii.

[Grifon]

Asta ar putea fi prima conexiune istorica daco (si prin extensie, vlaha)-egipteana si insusi Zalmoxis, ca om, ar fi putut trai in perioada aia, 1300-1200 i.H, calatoria lui in Egipt avand loc in contextul acelor invazii.

E prima conexiune căci e și prima referință, retro-cronologic gândind.
Doar că aceste repere ale istoricilor au o mare problemă, ce debusolează mai mereu pe cercetătorii de azi - aparenta lipsă de logică contextuală. Modernii sar peste așa-zisele "inadvertențe" prin verdicte tip: "Iordanes se înșeală" sau "Herodot face o confuzie"...etc.
E tipic ptr.modul de gândire contemporan (liniar-triumfalist). Anticii erau "înapoiați", "lipsiți de informație", "cu prejudecăți",'s.a.m.d. - astfel încât, gata, inadvertențele sunt...din vina lor.

Eu nu subscriu la acest "stil". Sunt convins că anticii știau prea bine ce scriau, iar lipsa coerenței nu indică decât că nu poți forța "coerență" între paradigme / contexte diferite.
Căci anticii nu doar că aveau noțiuni / concepții diferite, dar și etichetarea lor se făcea altfel. Ce înțelegeau ei prin egipteni ? Sau goți ? Sau traci ?  Cu totul altceva decât înseamnă azi noțiunile, forțate a intra în geografia contemporană sau în istoriografia acceptată.
Păi, "egipteni" erau și exponenții helenismului, Ptolemeu, etc. - ce aveau fundal euro-balcanic. Germanii nu erau cei de azi, căci Roma numea "Germania" o "țară-soră" (asta și însemna cuvântul "germanos" - frate).
Iar goții (presupușii "goți") erau o nație migratoare, pripășiți după căderea Romei. Nu la ei se referea Iordanes când vb.de goți, cum nu se referă la ei nici arhitectura "gotică".

Nu insist pe aceste coordonate. E bine doar să fim f.atenți când ne folosim de străvechile scrieri. Ele au fost scrise în/pentru "lumea lor", nu pentru a noastră.

[Grifon]

"Inserția" bizară a "spetz-ialului" Vitalie arată (pe lângă alte indicii ce le-am mai dezbătut pe aici) că, indiferent de temeiul veridic al unor speculații protocroniste, acestea sunt vehiculate de anumite cercuri. Basarabeanul pare din zona GRU, ca și Dughin - așa că gândul ne-ar duce la o subtilitate rusească...
Doar că, dacă ar fi așa, ar fi o răsturnare a procesului de cauzalitate. Idei precum "biserica egipto-valahă" nu mai sunt cauze care să ducă în lanț temporal până la ei, ci ei sunt cauzele care forțează retro-proiecții până în veacurile uitate.
Dacă e așa, tot constructul ideatic n-ar mai prezenta interes de cercetare. Sau poate da, însă pentru alt tip de cercetări - nu ca ale noastre,  generate de pasiunea misterelor.

[abyss]

Pe fuga deocamdată.