Polul Nord s-ar putea topi

[Kymosabe]

Creºterea nivelului oceanului planetar nu este singurul efect major care s-ar putea întâmpla ca urmare a topirii gheþarilor. Existã un altul mult mai devastator - o nouã glaciaþiune .
Este ºtiut faptul cã un rol important în clima de pe glob o au curenþii de aer ºi oceanici din Atlanticul de Nord . Aici Curentul Golfului se întâlneºte cu vânturile reci care vin din Antarctica prin Groenlanda .

Astfel întregul sistem de curenþi oceanici ai planetei este conectat la aceastã buclã , careia i se mai spune ºi transportorul oceanic . Cu ajutorul ei cãldura ºi vaporii sunt duse deasupra Europei de Vest .
Topirea gheþarilor ar duce la un surplus uriaº de apã dulce lucru ce ar putea provoca o dereglare a curenþilor oceanici ºi de aer care s-au format ºi s-au stabilizat în timp , odatã cu sfârºitul ultimei glaciaþiuni .
Cu alte cuvinte, aceastã ,,pompã'', reprezentatã de Curentul Atlanticului de Nord, s-ar oprit, iar Europa ar putea avea parte de o glaciaþiune .
Acest fenomen s-a mai întâmplat la sfârºitul ultimei ere glaciare, când topirea gheþarilor din America de Nord a dus la formarea unui uriaº lac de apã dulce pe locul unde azi sunt Marile Lacuri .
La un moment dat, apele acestui lac s-au revãrsat în ocean , prin ceea ce avea sã fie râul St. Lawrence . Aceastã cantitate imensã de apã dulce , a diluat apa sãratã din Atlanticul de Nord , fãcând-o mai uºoarã , ceea ce a dus la oprirea acestui circuit de curenþi oceanici .
Astfel Europa a intrat într-o nouã glaciaþiune care a þinut aproape 1000 de ani .
În concluzie, acest scenariu se poate repeta în cazul în care gheþarii din Groenlanda ºi de la Polul Nord s-ar topi într-un timp foarte scurt .

[OzN_HunteR]

De-a lungul erelor geologice, Pãmântul a suferit ciclic încãlziri ºi rãciri. Mai apropiat de noi, omul de Neanderthal a reuºit sã se adapteze temperaturilor extrem de scãzute. În schimb, dacã se va ajunge la o nouã glaciaþiune, nu ºtim dacã noi vom supravieþui.
Faptul cã Soarele are un rol important în modificarea temperaturii terestre globale, este demonstrat de urmãtoarea situaþie: între 1645 ºi 1715, a fost înregistrat minimul Maunder. Lipsa de activitate solarã, a coincis cu înregistrarea unor temperaturi mai scãzute pe Pãmânt (Mica Glaciaþiune).
Începând cu anii 1880, emisia din ce în ce mai mare de gaze industriale (clorfluorocarbonaþi), determinã o creºtere a efectului de serã. Efectul de serã este un proces natural care se datoreazã prezenþei în atmosferã a vaporilor de apã, cât ºi a altor molecule, ***** ar fi CO2 ºi NO3.
Dificultatea de a crea un model privind schimbãrile climatice pe termen lung, este determinatã de existenþa unor influenþe directe ºi indirecte, a unor factori ce pot cauza o creºtere a temperaturii, iar alþii o scãdere a acesteia (de exemplu, aerosolii produºi de emisiile vulcanice).

O influenþã directã o are schimbarea în iradianþa totalã solarã, adicã energia primitã în unitatea de timp ºi suprafaþã, la limita superioarã a atmosferei terestre. Ea se modificã cu circa 0,1% de la minimul la maximul ciclului de activitate solarã (11 ani).
Capitolul care se ocupã cu determinarea constantei solare prin observaþii (mãsurãtori) se numeºte actinometrie. Instrumentele utilizate în acest scop poartã denumirea de actinometre.
Cel mai simplu instrument de acest fel este actinometrul lui Pouillet. El este alcãtuit dintr-o cutie cilindricã etanºã de tablã, având una dintre bazele exterioare vopsitã cu negru de fum. În interiorul cutiei se pune apã distilatã ºi rezervorul unui termometru cu mercur, al cãrui tub iese din cutie prin cea de a douã bazã.
La început, instrumentul este protejat de razele solare cu ajutorul unui paravan (ecran) opac. Dupã atingerea echilibrului termic, se citeºte temperatura θ0 (temperatura aerului înconjurãtor).
Apoi, se înlaturã ecranul, se orienteazã baza neagrã perpendicular pe direcþia Soarelui (în acest fel se reduce la minimum aria umbrei lãsate de actinometru).
Dupã un timp t, în care temperatura apei a crescut vizibil, se citeºte temperatura θ1.
Notãm cu S aria bazei înnegrite (cm2 ), cu M masa apei din cutie (grame) ºi cu q constanta solarã. Þinând cont cã energia absorbitã de actinometru prin baza sa în intervalul de timp t este egalã cu variaþia energiei calorice a masei de apã:
S·t·q = M· (θ1- θ0), se obþine:
q = M·(θ1- θ0) / (S·t)
Pentru o determinare foarte precisã, calculul constantei solare este mai complicat, deoarece se þine seama de pierderea de cãldurã din actinometru ºi de absorbþia de cãtre instrument a radiaþiei din atmosferã.
Pânã în anul 1978, iradianþa se mãsura la nivelul solului ºi era consideratã constantã (de aici ºi numele de constanta solarã). Este evident cã mãsurãtorile trebuie efectuate în afara atmosferei terestre. Pentru a ºti exact dacã iradianþa totalã solarã are variaþii ºi pe termen lung, în 1978 a fost lansat primul satelit cu aceastã destinaþie.
În concluzie, pentru a detecta o variaþie a iradianþei pe duratã lungã, este nevoie de un set de date de înaltã precizie, cu o duratã suficient de mare.
O influenþã indirectã o constituie schimbãrile produse în stratul de ozon, datorate, în parte, variaþiei radiaþiei ultraviolete solare, care influenþeazã temperatura troposfericã.
Apoi, variaþia intensitãþii vântului solar, influenþeazã fluxul de radiaþie cosmicã, iar acesta, la rândul lui, poate induce schimbãri în mecanismele de formare a norilor.

[prometeus]

  Cele 100 de miliarde tone de gheata care se topeste anual in Groenlanda repartizate pe cele 361 de milioane km patrati-suprafata oceanelor,dau o crestere a nivelului oceanelor nesemnificativa,de sub 0,3mm pe an !!

[prometeus]

     Pentru ca e vorba de apa si pentru a intelege mai exact relatia intre om si natura inconjuratoare:
      O ploaie cum a fost cea din zilele trecute poate salva recolta si sa duca la o crestere de pana la un procent a p.i.b.Pentru Romania inseamna doi,trei kilometri cubi de apa.Pentru Europa inseamna cateva zeci de km cubi,ridicati prin evaporarea apei din Oc.Atlantic sau Mediterana,plimbati pe deasupra continentului si apoi transformati din nou in apa prin condensare.Omul nu poate controla acest fenomen care-i asigura supravietuirea si care,intamplator sau nu,se repeta periodic...

[LupinThe3rd]

Propun sa bagam Polu' in frigider

[StarDust]

Cum ramane cu gaura de la polul Nord? Eu cred ca toate oceanele se vor goli in interiorul pamantului pe acolo, si or sa se inece reptilienii ascunsi acolo LOL. (ma scuzati,nu m-am putut abtine).

[darieglobur]

Cum ramane cu gaura de la polul Nord? Eu cred ca toate oceanele se vor goli in interiorul pamantului pe acolo, si or sa se inece reptilienii ascunsi acolo LOL. (ma scuzati,nu m-am putut abtine).

he, he, pai asta incercam sa spun si eu cu ceva vreme in urma, ca se cam topeste calota de gheata de la polul n. si daca apa o sa fie suficient de limpede o sa se vada submarinele rusilor si ale americanilor :-D