2002 NT7, nu încă, sfârşitul lumii
De ce nu încă sfârşitul lumii? Pentru că încă nu ştim foarte sigur. După cum stiţi -din media, Internet, de la prieteni, duşmani - calculele preliminare spun că există posibilitatea ca acest obiect în diametru de 2 km va lovi planeta Pământ în data de 1 Februarie 2019. Mai sunt 17 ani.
Asteroidul poartă un nume generic, care este defapt un cod de identificare, 2002 NT7. El a fost descoperit de un program automat de cercetare a spaţiului cosmic din cadrul Observatorului Linear localizat în New Mexico, Statele Unite.
Conform ştirilor (CNN, Mediafax, BBC etc.) acest asteroid va lovi Pământul cu viteza de 28 km/s. Cel puţin acum, e hazardos un o astfel de ştire. De ce? Pentru că aşa cum au declarat şi alţi specialişti, fiind un obiect nou, va fi nevoie de studii şi de calcule mai mari pentru a determina exact unde se va afla asteroidul la data de 1 Februarie 2019. Erorile pot fi de milioane de kilometri; pentru că NU este singurul asteroid care are o astfel de ameninţare, şi pentru că acolo sus, în sălbăticia Universului mai există cel puţin alte 448 de corpuri cereşti ce prezintă un potenţial pericol pentru planeta Pământ, iar 37 dintre ele prezintă un pericol mai ridicat.
Majoritatea acestor corpuri cereşti, care sunt în număr foarte mare, au o traiectorie eliptică în jurul planetei noastre (sau ale altor planete din sistemul solar). Multe dintre ele au mai trecut deja pe lângă planeta noastră. Ţinând cont de toate acestea şi de faptul că în prezent reuşim doar să monitorizăm doar un foarte mic procent din spaţiu cosmic, plus că acum ceva timp în urmă a fost detectat un asteroid de dimensiuni mici cu doar o zi înainte de a trece ?milimetric? pe lângă planeta noastră, ajungem la o ecuaţie şi un rezultat: şi ieri, şi mâine, şi peste 17 ani, Pământul poate fi nimerit de un obiecte cu dimensiuni mai mici sau mai mari, evident, pericolul fiind mai mare în cazul obiectelor mari..
Opinia mea, e că, aşa cum e ?politica? mediei (televiziune, radio, ziare) tind să scoată tot ce e mai rău dintr-o ştire, un astfel de asteroid, de dimensiunile precizate, 2 km diametru, nu va duce la dispariţia omului de pe faţa Pământului aşa cum s-a întâmplat cu dinozaurii, dar va duce la sfârşitul lumii asa cum o ştim noi azi (The end of the world as we know it). Cel puţin un continent va fi complet distrus iar restul devastate, riscul propagării unui camp electromagnetic la nivel global rezultat în urma unui astfel de impact ar putea desfiinţa toate componentele electrice şi electronice de pe suprafaţa planetei, cele ce nu sunt protejate. Dar în final oamenii vor supravieţui. Aşadar, o previziune pesimistă.
Apare problema: Ce se poate face?
Răspuns: Incredibil de multe. În ultimii ani am vizionat două filme ce au aceeaşi temă: un asteroid ce se apropie de Pământ, a cărui detectare a s-a făcut doar cu puţin timp înainte, 1 an, respectiv respectiv câteva zile. ?Deep Impact? şi ?Armageddon? sunt numele celor două filme care au un final aproximativ fericit, respectiv un final fericit.
Deoarece nu imi stă în măsură să organizez o astfel de iniţiativă, aş recomanda CNN (sau altcineva echivalent), de a aduna de la populaţia planetei metode de prevenire a impactului sau de distrugere a obiectului. Vă asigur că vor fi mii şi mii de idei. De la cele mai simple şi năstruşnice idei până la cele mai complexe, şi nu m-ar mira ca soluţia să vină din partea unei fetiţe de 5 ani.
NU e nevoie să mai inventăm nimic pentru a preveni un potenţial impact. Avem tot ce putem dori la dispozitie. Numiţi-le. De la rachete puternice, motoare ce pot atinge viteze comparabile cu viteza luminii, posibilităţi de distrugere în masă, controlăm puterea atomului, controlăm puterea luminii. Avem deja sateliţi dotaţi cu laser pe orbită să ne apărăm de noi înşine. Ce ne-ar împedica să construim un laser care să spulbere un astfel de asteroid? Tot eu vă răspund: extremiştii, naziştii, misionari ai lui Dumnezeu, sau de ce nu, ai Diavolului. Orice se poate, voinţă să fie. Cine ştie, putem chiar să apelăm la ajutorul bunilor extratereştri. Sunt absolut convins că nu va exista un scenariu asemănător filmului ?Independence Day ? ID4?.
Revenind la asteroidul în actualitate, 2002 NT7, Donald Yeomans, de la Jet Propulsion Laboratory din cadru NASA (http://jpl.nasa.gov/) Pasadena, California, a declarat într-un interviu BBC-ului că: ?Ameninţarea este minimă. (...) Un obiect de astfel de dimensiuni este aşteptat să lovească Pământul la fiecare milion de ani, şi, odată cu ce adunăm mai multe date despre el, cred că ameninţarea va dispărea?.
Data descoperirii | 9 Iulie 2002 | Vimpact | 28.52 km/s | Vrelativa | 26.25 km/s | H | 16.1 | Diametru | 2.060 km | Masa | 1.2e+13 kg | Energie | 1.2e+06 MT | Scara Torino (maxim) | 1 | Scara Palermo | -0.25 | Scara Palermo (cumulativ) | -0.23 | Probablitate impact | 4.5e-06 | Impacturi posibile | 7 |
Asteroidul 2002 NT7 a fost descoperit pe data de 9 Iulie si nu 5 Iulie, asa cum a apărut în media. Data ultimei observaţii este 24 Iulie. Timp de 15 zile s-au efectuat 113 şi 5 nu au fost luate în considerare. Durata orbitei asteroidului este de 837 de zile.
Asteroidul a mai trecut de 2 ori pe lângă planeta noastră după 1950 pe data de 28 Ianuarie 1964, respectiv 7 Februarie 1980.
Conform programului NEODys, asteroidul va mai trece de încă 3 ori pe lângă Pământ (2019, 2035, 2074, 2090) şi o dată pe lângă planeta Pallas, până în anul 2100.
În schimb, programul Sentry al NEO JPL NASA estimează că obiectul va trece pe lângă pământ în anii: 2019, 2044, 2053, cu risc ridicat de impact pe data de 1 Februarie 2060 şi 2078.
Explicaţii pentru tabelul anterior:
Vimpact ? viteza la intrarea în atmosferă
Vrelativa ? viteza relatovă a asteroidului la intrarea în atmosferă neglijând accelerarea cauzată de câmpul gravitaţional al Pământului, adesea denumită şi viteza hiperbolică de exces (Vrelativa2 = Vimpact2 - Vevadare2, unde Vevadarere = ~11.2 km/s viteza de a evadare din câmpul gravitaţional al Pământului.)
H ? magnitudine absolută, o masurătoare a luminuzităţii absolute a obiectului.
Diametrul ? e o estimare axată pe baza magnitudinii absolute.
Masa ? această estimare presupune un corp sferic cu un diametru calculat şi o masă de 2.6 g/cm3. Masa estimată este un pic mai mare decât estimarea diametrului, dar în general va avea o eroare de maxim 3 unităţi.
Energia - energia cinetică la impact: .5 * Mass * Vimpact2. Măsurat în Megatone TNT.
Scara Torino:
0 ? Evenimente care nu vor avea nici o consecinţă. Posibiliatea unei coliziuni este zero, sau mult sub posibilitatea ca un obiect luat la întâmplare având aceleasi dimensiuni să lovească Pământul în următorii zeci de ani. Acest număr se aplică şi obiectelor mici care nu reuşesc să mai atingă suprafaţa Pământului intacte. (zonă albă)
1 ? Evenimente care merită montiorizate cu atenţie. Şansa unei coliziuni este extrem de mică, la fel de mici cu cele a unui obiect luat la întâmplare, de aceleaşi dimensiuni, să lovească Pământul.
2, 3, 4 ? Evenimente care ridică griji. (zona galbenă). 2 ? o întâlnire neobişnuită, apropiată dar probabilitatea de impact mult scăzută. 3 ? o întâlnire apropiată cu probabilitate de 1% sau mai mare de a cauza distrugeri localizate în urma unui impact. 4 - o întâlnire apropiată cu probabilitate de 1% sau mai mare de a cauza distrugeri regionale în urma unui impact.
5, 6, 7 ? Evenimente ameninţătoare (zona portocalie). Intâlniri apropiate semnificante ce pot cauza catastrofe: 5 ? regionale, 6 ? globale iar 7 reprezintă un eveniment extrem de semnificant ce poate cauza catastrofe globale.
8, 9, 10 ? Coliziuni certe (zona roşie). 8 ? coliziuni ce pot cauza distrugeri localizate. Astfel de evenimente se petrec între o dată la 50 de ani şi o dată la 1000 de ani. 9 ? coliziuni capabile de devastări regionale. Astfel de evenimente se petrec între o dată la 1000 ani şi o dată la 100 000 de ani. 10 ? coliziuni capabile de o catastrofă climatică globală.Astfel de evenimente se petrec o dată la 100 000 de ani sau mai puţin.
Scara Palermo:
Evenimente cu valori sub -2 sunt evenimente ce nu sunt probabil să aibă consecinţe.
Evenimente cu valori într -2 şi 0 indică situaţii care trebuiesc atent monitorizate.
Impacturi potenţiale cu valori POZITIVE vor indica situaţii care merită un grad de îngrijorare.
Scara Palermo se foloseşte de un fenomen de bază (fb). Frecvenţa anuală de impact al unui astfel de fenomen este dată de formula fb = 0.03 Ś E-4/5 unde E este energia evenimentului măsurată în megatone TNT cel puţin la fel de mare ca evenimentul în cauză.
Valoarea de pe Scara Palermo se determină astfel: SP = log10 [PI / (fB Ś DT)].
O valoare PS de -2 indică o probabilitate de 1% ca un astfel de eveniment de bază să se petreacă în intervalul de timp estimat. O valoare egală cu 0 (zero) indică că un astfel de eveniment este la fel de periculos ca şi evenimentul de bază având aceleaşi dimensiuni. O valoare +2 indică un eveniment de 100 de ori mai probabil decât evenimentul de bază având aceleaşi dimensiuni.
În general, o valoare pozitivă, peste 0, în cazul Scării Palermo va căpăta o valoare pozitivă mai mare sau egal cu 1 în cazul Scării Torino.
În acest moment asteroidul se află la distanţa de 0.686 ani lumină faţă de Pământ şi 1.642 ani lumină faţă de Soare. 1 an lumină reprezintă distranţa parcursă de lumină timp de un an.
Alţi asteroizi ce ar avea probabilităţi de impact sunt: 2002 NY40şi 1997 XR2.
2002 NY40 are 630 de metri diametru, masa de 3.3e+11kg şi energia 2.2e+04MT, valoarea de pe scara Torino de 0, -2.05 şi -1.91 valori de pe scara Palermo pentru indicele maxim respectiv cel cumulativ, iar numărul impactelor potenţiale este de 12 în cazul acestui asteroid cu Pământul. Au fost efectuate 76 de observaţii timp de 9 zile îintre 14 Iulie şi 23 Iulie 2002. Prima dată cu probabilitate de impact este data de 18 August 2022.
1997 RX2 un asteroid care probabil va lovi Pământul în 1 Iunie 2101. Au fost efectuate 144 de observaţii timp de 27 de zile între 4 Decembrie 1997 şi 31 Decembrie 1997. Are un diametru de 230 de metri şi masă de 1.7e+10kg. Valoarea de pe scara Torino este 1, scara palermo maxim: -2.71, iar valoarea cumulativă de pe aceeaşi scară este de -2.44 cu un număr probabil de 2 impacte.
Un caz extradionar îl reprezintă asteroidul 1950 DA care e posibil să lovească Pământul în anul 2880.Orbita acestui asteroid este cunoscută foarte precis. Programul Sentry NEO al JPL NASA se concentrează asupra obiectelor care au probabilitare de impact în următorii 100 de ani.
Acest asteroid a fost prima oară observat pe 23 Februarie 1950 şi observat timp de 17 zile când el a dispărut din vedere. El a revenit şi a fost observat pe data de 31 Decembrie 2000. Diametrul lui este de 1.1 km şi se roteşte o dată la 2 ore, a doua viteză de rotire observată vreodată.
Calcule au arătat că pe data de 16 Martie 2880 reprezintă un pericol ridicat de impact cu Pământul. Valoare de pe scara Palermo este de +0.17, ceea ce inseamnă un risc cu 50% mai ridicat de probabilitatea unui eveniment de bază. Astfel el este primul asteroid ce se ridică deasupra valorii 0 dată de evenimentul de bază.
Acestea sunt valori maxime. Totuşi riscul unui impact este între 0 şi 0.33%. Limita superioară poate creşte sau decreşte odată cu ce învaţăm mai multe date despre acest asteroid. Studiile au fost efectuate şi cu ajutorul radarului de la Arecibo.
Anlizele efectuate cu ajutorul radarului sunt foarte precise ceea ce permit estimări de la 5 până la 10 ori mai bunde decât folosind metoda optică (cea mai folosită).
Observatorul Astronomic Sormano prezintă o listă cu obiecte minore prioritare. În această listă, obiectul 2002 NT7 este estimat să treacă pe lângă planeta Pământ pe data de 13 Ianuarie 2003 la o distanţă de 0.417 ani lumină adică 62.4 milione de kilometri, de 168 de ori distanţa dintre Pământ şi lună. Totuşi distanţa este de 8 ori mai mare decât a fost în cazul asteroidului 1950 DA, deci, probabilitatea unei scanări cu ajutorul radarului să fie puţin probabilă, dacă nu, cu rezultate slabe.
Programul de căutare a obiectelor cu risc de impact al NASA e desemnat să descopere 90% din totalul obiectelor NEO. NEO înseamnă Near Earth Objects şi înseamnă obiecte apropiate de Pământ. Până în prezent au fost descoperite peste 1600 de astfel de obiecte din care aproximativ o treime sunt obiecte mari (obiecte cu magnitudinea de minim 18, ceea ce inseamnă un diametru de cel puţin 1 km).
|
